Pocăiții, oameni ai dracului…

pocaitPlină-i Oradea de pocăiți. IO așa le zic la toți ăia care nu-s ortodocși sau catolici. Că din puțina istorie câtă știu, astea două religii au fost primele în România și io astea le recunosc mai apropiate de conceptul meu de credință și religie, pe care-l puteți vedea aici. Pocăiții îs doar adepții celor care și-au dat seama că se pot face bani din religie și și-au inventat ei credințele și sectele lor, cu miile, la care s-au îmbulzit apoi toți inadaptații care nu fac față cerințelor creștinismului original, sau vor să pară ceea ce nu sunt. Plimbându-mă azi, pe net, am văzut articolul ăsta. Despre secte care se ceartă, se dau în judecată, despre bani, corupție și oameni ai dracului… de lacomi. Despre pocăiți. Am râs bine. Așa că îmi zic și io părerea proprie, legat de ei, că de aia am blog.

România – țara pumnului în gură

JustitiaIO n-am agreat niciodata Antena 3. Și nicio altă “antenă”, să fiu sincer. Filmele pe care le dădeau ei erau deja istorie, iar emisiunile, prea puse pe scandal. Dar, în seara asta, mi-am dat seama de ceva. Scandalul ăla, era pe bune. Acuzațiile lor erau fondate și îi deranjau la culme pe cei vizați. Și cei vizați, ăi mari, sus-puși, cu frâiele țării în mână, s-au hotărât să îi înfunde. Pe “scandalagii”. Pe “antene”. Pe cei ce trudeau zi de zi să spună adevărul despre ce se întâmplă în țara asta mică și perversă. Așa că am ajuns să privesc, în seara asta, reeditarea bătăliei dintre David și Goliat, David fiind presa și libertatea de exprimare, de care trebuie să ne bucurăm toți, iar Goliat un dragon viclean făurit din tertipuri judiciare și influență, cu suflet de șef de stat și respirație arzătoare și decisivă de cap al justiției române. Un dragon ce inspiră corupție și politică și expiră foc mistuitor de nedreptate și anti-democrație.

Supermarket-urile, orădenii și Candy Crush

supermarketIO n-am jucat niciodată Candy Crush. Probabil nici n-o să joc. Dar, de multe ori, cumpărăturile le fac, ca marea majoritate a orădenilor și românilor de pretutindeni, în supermarket. Azi, totuși, mi-am dat seama că nu-i nimic “super” în supermarket. Prețurile îs aceleași, calitatea e aceeași și servirea lasă, de multe ori, de dorit. Așa că… unde-i supermarketu’ ăla, în Oradea, care e chiar… super?

Ce-i prea mult, strică!

enervantiIO îs sătul deja de mercador.ro şi tocmai.ro, site-urile alea unde poţi să cumperi şi să vinzi orice, în afară de… linişte. Înţeleg că au campanii publicitare da’ deja îs stresanţi, enervanţi, exageraţi şi inutili. Am prins ideea. Aveţi site-uri. Aţi zis asta la TV, la radio, în ziare şi reviste, şi pe tot netu’. Gata, opriţi-vă! Ce-i prea mult, strică.